La cumpărături prin Hiper-Market

Castravete se caută prin buzunare după monezi. Constată că nu are niciuna. Intră la recepţie şi se adresă domnişoarei:
– Aveţi monezi pentru cărucioare?
– Da. Vă putem schimba.
– Mulţumesc.
– Poftiţi – fata întinde două monezi.
– Am de o sută de lei – zise Castravete scoţând o bancnotă.
– A…nu…lăsaţi, vă dau un jeton , gratis.
– Mulţumesc – zise Castravete care ia jetonul şi o porneşte spre intrare.

Ajuns la stand, îşi alege cu grijă un cărucior intrând în magazin. Se uită să vadă ce standuri de promoţii sunt. O ia agale printre oameni, căutând cu interes anumite zone care-l interesau.
La un moment vede o fată îmbrăcată sobră, în faţa unei tejghele improvizate. Avea felii de brânză tăiate. Se apropie de ea, întorcând căruciorul, brusc cu 180 de grade, lovind uşor nişte reclame , producând un vânticel care ridică puţin, fusta unei cliente ce privea în jur speriată.
Castravete ajunge în faţa fetei care-l abordă:
– Poftiți! Avem brănză de calitate – fata întinse o bucățică mică de brânză, prinsă de o scobitoare, care se pierdea în mâinile ei mici și gingașe.
– Bun … cred … – zise Castravete , nu prea se simte e mică bucata….
– Vă mai dau o bucățică? întrebă promotoarea produsului
– Da….îmi iau eu – răspunse Castravete.
Acesta ia bucata de brânză din care fata făcea feliuțele și mușcă zdravăn din ea.
– Hm…bun…. – mai ia o mușcătură, după care o pune înapoi pe tăvița fetei, care-l privea cu ochii bulbucați. Da… aveți dreptate…. am mușcat din bucată și nu se mai poate folosi… o iau toată. Mă duc să văd produsul pe raft.
Castravete luând bucata rămasă , începe să se plimbe printre rafturi.

Puțin mai departe, vede și o reprezentantă a unui cunoscut produs de salam. Se apropie de aceasta, terminând între timp, de mâncat brânza.
– Uitați celebrele salamuri…. – începu fata să explice.
– Am auzit de ele… să le văd, hm…c e bucată mică, nici gust nu are…. Stați că-mi tai eu, să nu vă deranjez
Castravete taie salamul în trei bucăți mari și începe să mănânce dintr-o bucată. După ce termină, ia și a doua bucată, iar fata repede pune un servețel, peste ultima porție rămasă. Castravete se îndepărtează, scoţând semne de mulțumire. Face o tură, ocolind rafturile și revine în fața fetei de unde înhață și ultima bucată rămasă, sub privirile unor clienți, atenți la explicațiile fetei. Apoi se îndepărtează, mergând în sectorul unde citise la intrare că există promoții.

Ajunge la sectorul de bere, își ia opt sticle și asteptă ca fata care se ocupa de promoţie, să-i ofere cele patru sticle gratuite. Mulțumește fetei dând din cap și merge mai în față, unde erau alte beri la promoție.
Apoi trece pe la sectorul detergent și parfumuri unde nu ezită să umple căruciorul cu cele râvnite și răsplătite.
Terminând cele necesare, Castravete o pornește calm spre casă. Își așteaptă rândul liniștit, după care plătește și merge spre locul cu promoții , din zona de acces în magazin.
Se apropie de primul ștand și oferă bonul. Fata vrea să încercuiască obiectele promoției dar Castravete o oprește:
– Trebuie să decontez bonul.
– Dar ….
– Păi oricum aveți unde scrie, pe caiet nu pe el…
– Da…da…Poftiți … – fata întinse sticla de parfum cadou, după ce-i luase datele.
Apoi Castravete poposeşte la următorul ștand unde fata zâmbea , spunând:
– Să nu scriu pe bon… am auzit…. Să mergeți la recepție să vă facă factură…
– Da…da…
– Numele?
– Numescu.
– Prenumele?
– Predatu.
– Adresa…. a așa departe stați?
– Da…am luat două mașini ca să vin aici!
– …
– Da… dar aveți un detergent gratuit, deci a meritat efortul!
– Da, cum să nu.
Castravete își ia detergentul și se mută la următorul ștand de unde ia baxul de bere și la ultima promoția, trage la sorț, o cană de cafea. Apoi el își puse frumos promoțiile în geantă, mergând la recepție. O blondă platinată îi zâmbi:
– Cu ce vă pot ajuta?
– M-ați ajutat cu zâmbetul fermecător!
– Mulțumesc….mulțumesc….sunteți un gentleman….
– Da….Ajutați-mă că mă bate soție…Nu e așa drăguță ca dvs.!
– Da, cum să nu….
– Am luat greșit produsele și vrea să le stornez.
– Da….
– Am luat alte denumiri și mă bate cu făcălețul!
– Vai…se poate!
– Da… am numai urme…. dar nu pot să vă arăt!
– Vai…
– Da…..
– Haideți că le opresc aici și vi se oferă un bon. Dacă rămân bani, primiți numerar de la caserie.
– Mulțumesc! M-ați salvat! Mă bucur ….
Castravete ia bonul primit, lasă bagajul în cutia cu obiecte ale magazinului, își pune cheia în buzunar și intră în magazin cu căruciorul gol. Ieșe direct pe la o casă, unde luând o poziție mofturoasă, întinde bonul de la recepție, caseriței. Aceasta îi înmânează banii, numărându-i în fața lui. Castravete înhață banii și ieși bolboroșind. Se aşează la intrare iar un bărbat grăbit, îi oferi o monedă pentru cărucior. Castravete ia moneda şi apoi o porneşte spre cutia cu bagaje, își ia traista, ieșind liniștit din magazin.

După vreo sută de metri, intră în blocul unde locuia, pregătindu-se de petrecerea onomasticii împreună cu Pătrăţel.

Acest articol a fost publicat în Patratel si Gogosar și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s